Andreea Luciana e un om extrem de relaxat. Zambitoare, plina de incredere, paseste ca si cum intreaga lume e a ei. Si asa si este, fiindca iata ca, la o varsta atat de frageda, fara experienta anterioara de lucru, a obtinut un job ravnit de sute de candidati: acela de stewardesa la Wizz Air. Ce a contat si ce a facut diferenta intre ea si ceilalti participanti, ne spune mai jos. Iata povestea ei:

1. Cum si cand ai realizat ca vrei sa ajungi stewardesa? E un vis pe care il aveai de cand erai copil sau ti l-ai descoperit mai tarziu?

Cred ca mi-am dat seama ca acesta este lucrul pe care vreau sa il fac undeva pe la 16-17 ani, atunci cand incercam sa imi dau seama ce vreau sa fac pe viitor, iar dupa primul meu zbor spre Kholn, Germania, pot spune cu mana pe inima ca a fost dragoste la prima vedere si am ramas setata pe meseria de stewardesa, de atunci.

2.  Ai aplicat, asadar la Wizz Air. De ce? 

Am aplicat la Wizz Air foarte tematoare as putea spune. M-a atras in mod deosebit aceasta companie datorita faptului ca nu necesita deplasarea sau relocarea in alta tara. Familia este foarte importanta pentru mine si prefer sincer ca la finalul unei zile lungi de munca sa ma intorc acasa si sa dorm in patul meu. Personalul tanar si dinamic pe care il detine Wizz Air a fost de asemenea un factor decisiv pentru mine pentru ca mereu ma voi simti mai in largul meu pe langa persoane apropiate si de-o varsta cu mine. In mare parte pot spune ca sunt o persoana pentru care e important un anumit confort iar aceasta companie il ofera din punctul meu de vedere.

3. Cum a fost interviul de recrutare?

Interviul nu a fost usor. A fost lung si in ceea ce ma priveste, tensionat. Pana inainte sa intru la interviul final nu m-am putut relaxa mai deloc. Dar recunosc, este posibil sa fi fost asa din cauza presiunii pe care singura mi-am insusit-o. Am vrut sa reusesc si sincer nu cred ca m-ar fi oprit nimeni si nimic in momentele acelea. Ziua a inceput foarte devreme de dimineata cu ritualul de pregatire care a trebuit perfectionat din toate punctele de vedere. A urmat drumul pana la hotelul cu pricina. Presiunea era deja la ea acasa, de pe atunci. Prima proba, simpla in aparenta, a fost sa te prezinti rapid. A durat aproape 5 ore datorita numarului foarte mare de persoane iar la final, am fost ultima care a trecut mai departe, numarul 25.

A doua proba a fost cea de jucat roluri, unde am avut doar o frica si anume problema cu vin rosu pe camasa. Ironia sortii a lovit si fix acesta a fost biletul meu. Dupa 5 minute in care efectiv nu mai stiam ce sa spun ca sa fiu convingatoare si inca 2 ore pana au intrat tot cei ramasi, am ramas 12 persoane printre care si eu. Inainte de a treia proba am observat ca toti amicii mei proaspat formati la interviu, oameni frumosi cu sclipiri in ochi cu care inca am mai ramas in contact, plecasera. M-am trezit dintr-o data foarte singura in fata unei probe care tinea strict de munca in echipa. Spre norocul meu, persoanele ramase cu mine au fost foarte deschise, foarte comunicative si per total, niste bomboane. Panica mea s-a risipit aproape instant, iar de proba de grup am trecut ca pestele prin apa.
Inainte de interviul final am iesit sa iau o gura de aer, dupa aproape 8 ore. Aceasta parte pot spune ca a fost preferata mea. Deja toti ne stiam cu toti, eram vizibil mult mai relaxati fata de cum eram dimineata, chiar si recrutorii. Totul a fost un ras si o veselie in timp ce aseptam sa intram la interviu. Am ajuns acasa foarte fericita in acea zi iar apoi am sarit in sus de bucurie, 2 saptamani mai tarziu, cand am primit decizia finala.

4. Urmeaza, deci, sa zbori pentru Wizz Air, sa imbraci uniforma roz. Crezi ca iti va fi usor in noul job? Ce „probleme” te astepti sa intampini?

Cu sigurata nu imi va fi usor la inceput. Sunt constienta si ma astept la acest lucru, dar timpul si experienta le va rezolva pe toate. Probabil imi va fi mai greu sa ma adaptez la un program de munca atat de flexibil, dar sigur acest lucru se va intampla rapid.

5. Ce crezi ca a contat la interviu? Ce a facut diferenta intre tine si ceilalti candidati? Spuneai ca au fost sute la inceput, si doar 12 dupa proba de role-play. 

Pot spune ca a contat la fiecare cate ceva diferit. In cazul meu – maleabilitatea. Sunt o persoana tanara, fara experienta, dar chiar si asa, mi s-a spus ca sunt flexibila in mod „vizibil”, fix din aceste motive. Mie personal imi place sa cred cred ca a atras zambetul si o oarecare rabdare de care pot spune ca am dat dovada in fata recrutorilor.

6. De ce ai ales o companie din Romania si nu te-ai indreptat spre Orient?

Raspunsul este foarte simplu, l-am mentionat si mai sus. Nu sunt pregatita pentru asa o schimbare drastica. Tin foarte mult la locul de unde provin si tot ce tine de el. Nu consider ca Orientul mi se potriveste atat de mult si cu siguranta nu in aceasta perioada a vietii mele. Evident ca va ramane o alternativa solida la orice se va intampla si nu o sa neg niciodata ca poate o parte din mine ar vrea sa lucreze acolo, dar nu este partea practica.

7.  Sfaturi pentru cei care isi doresc o cariera in domeniu?

Concentrare, foarte multa concentrare. O persoana cu o atentie sporita are sanse mult mai mari zic eu. Greselile nu ar trebui sa va doboare, la fel nici eventualele respingeri. Exista intotdeauna cineva care te va prefera, cineva care nu, un loc de unde vei incepe si unul in care vei sfarsi. Nu are rost sa fiti mult prea stricti si rigizi in ceea ce va priveste. Eu una am asteptat un an sa imi fac curaj sa particip la prima mea recrutare, dar am fost pregatita si pentru respingere si pentru succes cand am decis acest lucru. Recomand din toata inima sa nu renuntati, chiar daca ati avut recrutari dificile, succesul vostru va fi cu atat mai mare.

Multumim pentru interviu si iti uram zboruri line! Andreea a inceput ieri trainingul pentru baza din Bucuresti, acolo unde o veti putea intalni pe cursele Wizz Air!

Daca vrei sa te pregatesti pentru interviul Wizz Air, te asteptam la cursul nostru de pregatire:  https://www.cumajungistewardesa.ro/21-octombrie-curs-de-pregatire-pentru-interviul-wizz-air/