Asta spune liderul indian si, dupa ce veti citi articolul de astazi, cred ca veti fi de acord ca se aplica in primul rand pentru tara lui.

Be the change you want to see in the world. – Mahatma Ghandi.

Episodul 4 este unul „altfel”, pentru ca acum se vede ce inseamna de fapt sa calatoresti in toate colturile lumii. In India, am avut ocazia sa zbor foarte des in perioada in care lucram la Emirates: Mumbai, Delhi, Chennai, Hyderabad, Ahmedabad, Bangalore, Cochin, Calcutta, Kozhikode, sunt doar cateva dintre zborurile zilnice ale companiei, pe care am avut si eu ocazia sa ma aflu. E plin de indieni in toata lumea, dar parca mai ales in UAE si in Dubai. Asa ca, la un moment dat, am cerut sa zbor spre Calcutta, unde ramaneam pentru 24 de ore. Eram in perioada in care vroiam sa cunosc, sa vad, sa simt. Sa inteleg mai bine ce inseamna o alta cultura si, in special India!

Zborurile spre India erau mai toate, la fel: 500 de pasageri, impartiti in doua categorii – cei care zburau prima sau a doua oara cu avionul, fara educatie si fara sa vorbeasca vreo boaba de engleza, si cei cu pasaport britanic, care isi facusera studiile in alte tari, se stabilisera acolo, iar acum calatoreau fie in interes profesional, fie isi vizitau familia. Toti insa erau foarte certareti, nemultumiti si faceau mereu plangeri la adresa companiei. Unii chiar cereau formularul de plangeri inca de cand se urcau in avion, in cazul in care vor avea nevoie mai tarziu.

Ajunsa in Calcutta, am avut un soc. Desi cerusem zborul ca sa inteleg cultura hindusa, in momentul in care am iesit din aeroport, m-a lovit un miros puternic de toaleta, amestecat cu o umiditate insuportabila si nuante de gri, cat vezi cu ochii. Ne-am urcat in autocarul care ne ducea catre hotelul de 5 stele in care eram cazati, iar acolo, parca erai intr-un alt oras: lux si opulenta. Fusesem avertizata sa imi aduc mancare cu mine, pentru ca in India e greu sa gasesti ceva comestibil, dupa care sa nu ti se faca rau, sa beau doar apa imbuteliata si sa ma spal pe maini de 20 de ori pe zi. Asa am si facut, insa, cand m-am spalat pe dinti, nu am tinut cont de acest sfat. Drept urmare, am petrecut in baie multe ore din layoverul in Calcutta.

Alocatia pe care o primeam in India, era foarte mica: vreo 30-40 de dolari, cu care ne descurcam insa foarte bine – am platit taxi-ul, am mancat 3 mese, am cumparat 2 suveniruri si mi-au mai si ramas de-o cola.

Asa ca, am iesit sa vizitam orasul: Palatul Victoria e impunator si poarta semnatura britanica. E elegant si alb, intr-o mare de gri. Ne-am oprit apoi la mormantul Maicii Teresa, locul unde visam de ani de zile sa ajung. Un loc linistit, unde domneste pacea. E plin de maicute si de turisti, insa e parca rupt dintr-o poveste.

Apoi, am cautat un loc unde sa mancam. Cand am inceput sa ne plimbam pe strada, am vazut ce inseamna cu adevarat, India: mormane de gunoaie, oameni desculti, copii care cersesc la orice colt de strada, aglomeratie de tuc-tuc-uri, masini din alte epoci. Mizerie si praf peste tot. Toti incearcau sa iti vanda ceva, sa te convinga de ceva, desi nu vorbeau engleza. Norocul nostru, ca geamurile taxiului nu se deschideau. Intr-un final, masa am luat-o la hotel, pentru ca era cel mai sigur loc pentru o cina buna.

Concluzia acestei vizite de 24 de ore in India? Nu vreau sa mai revin! Poate ca unii imi vor spune ca gresesc, ca nu am inteles ce inseamna cultura lor, si chiar asa e! Nu am mers in temple, nu am meditat, nu am incercat mancarea de pe strada! Insa nici nu imi doresc, pentru ca o lume civilizata e mai aproape de sufletul meu.