Daca e marti, e Jurnal de calatorie. Iar astazi, pentru ca tocmai am vizionat filmul American Sniper, a carei actiune se petrece in Irak, o sa va povestesc despre zborul Dubai-Baghdad, operat de Emirates.

EK 941/EK942 era operat o data pe zi, dimineata, cu o aeronava de tip Airbus A330. Nu era singurul zbor pe care il aveam intr-o destinatie periculoasa. Emirates zboara si in Kabul (Afganistan), Yemen, Karachi (Pakistan) sau alte orase in care razboiul e la el acasa. Nu coboram niciodata din avion in aceste destinatii. Zborul, care dura undeva in jur de 2 ore, era dus-intors. Nu exista echipaj, ca pe vremuri, care sa zboare doar in anumite destinatii, asa ca, fiecare dintre noi a avut, cel putin o data, un astfel de zbor, intr-o destinatie periculoasa. Fie ca a fost un zbor in timpul unui razboi sau dupa terminarea acestuia, atmosfera de acolo e mereu aceeasi: dezolanta si trista.

Cum arata zborul DXB-BGW?

Ei bine, avionul, cu o capacitate de 400 de persoane, nu e tocmai plin cand zburam spre capitala Irakului. La dus, sunt doar cativa oameni de afaceri, persoane care au business-uri acolo, toti aranjati si linistiti. La intoarcere insa, avionul e de cele mai multe ori plin, iar pasagerii sunt foarte diferiti: oameni care nu au mai zburat niciodata, unii extrem de saraci (care se duc la munca in Dubai), altii extrem de bogati. Nu exista clasa de mijloc, nici macar in avion. Rar am intalnit femei irakiene pe aceste zboruri. Nu imi pot explica altfel decat ca nu au voie sa calatoreasca, iar cele care calatoresc, fug sau o fac fara stirea familiei.

Cum te simti pe zborul de Baghdad?

Ca insotitor de bord pe un astfel de zbor, te simti totusi in siguranta. Eu, cel putin, nu aveam aceasta problema. Trebuie sa ai incredere ca cei de la sol si-au facut treaba si au verificat foarte bine atat bagajele cat si pasagerii. Mai in gluma, mai in serios, speri ca arabii nu vor dobori totusi un avion arabesc.

In avion sunt in principal barbati, care se uita insistent la femeile din jurul lor. dar nu te deranjeaza nici macar cu o vorba. Multi poarta dishdasha, tinuta lor traditionala, au barba lunga si capul acoperit. Semn ca sunt foarte credinciosi. Rar am intrat in vorba cu cineva pe aceste zboruri. O singura data, am povestit cu unul dintre acesti barbati, care se ducea sa isi vada familia in Baghdad, fiindca el se angajase ca taximetrist in Dubai.

In rest, mananca mult, sunt amabili si respectuosi. E un zbor scurt care trece usor, insa te pune pe ganduri. Ne uitam mereu pe geam la decolare si aterizare si inca vedem urmele razboiului, casele ponosite si drumurile care…nu seamana a drumuri.

Dupa un astfel de zbor, esti mereu recunoscator pentru tara in care traiesti si pentru maruntisurile de care te bucuri, zi de zi.

Zboruri line!

Sursa foto: irak-business.com